Într-un sector deja sensibil la numeroasele schimbări legislative, Legea nr. 107/2024 a adus noi provocări pentru organizatorii de jocuri de noroc.
Teodora Luca, avocat la Cabinet de Avocat Luca Mihai Cătălin, a subliniat, în cadrul dezbaterii „Piața de jocuri de noroc din România, între reglementare, suprareglementare și interdicție”, organizată de Juridice.ro, cu sprijinul FEDBET, că dinamica intensă a acestor schimbări evidențiază problemele practice și neclaritățile legislative cu care industria de jocuri de noroc se confruntă în prezent.
Av. Teodora Luca și-a exprimat speranța că viitoarele reglementări vor fi adoptate cu o consultare corespunzătoare, pentru a proteja atât interesele statului român, cât și operatorii din acest domeniu. Această schimbare în abordare ar fi esențială pentru o evoluție sustenabilă a industriei, într-un mod corelat cu nevoile fiscale și fără a pune presiuni suplimentare pe un cadru juridic deja complex.
„Pentru a stabili care a fost impactul Legii nr 107/2024 asupra organizatorilor de jocuri de noroc, voi începe prin a vă spune că acesta este doar punctul culminant al unor modificări care au fost adoptate în acest domeniu, începând cu anul 2022. După reforma legislației începută în anul 2014 și finalizată în 2016, piața jocurilor de noroc a devenit o piață stabilă, tentantă din punct de vedere al investițiilor, care s-a extins, a devenit din ce în ce mai vizibilă, aspecte care au condus la evidențierea unor probleme asociate acestui domeniu. Această împrejurare împreună cu nevoia crescândă de creștere a resurselor bugetare și, poate, și cu interesele electorale care pot fi asociate cu aceste perioade mai lungi, au condus la prima modificare din 2022, prin OG 15, după care adoptarea Ordonanței nr. 82/2023, act normativ care modifică substanțial realitatea juridică din domeniul jocurilor de noroc.
De ce? Pentru că aceste modificări au impactat deopotrivă domeniul jocurilor de noroc online, al jocurilor de noroc landbased, au extins – sau au intenționat – o parte dintre atribuțiile ONJN, încercând să creeze o nouă reglementare pe fundamentele unei reglementări care funcționa.
Măsura în care a reușit? Până în acest moment, se dovedește a fi foarte mică pentru că sunt dispoziții care se contrazic unele cu celelalte, care nu sunt coroborate cu actul normativ aflat în vigoare, adoptate fără consultarea mediului privat, fără consultarea ONJN, pe foarte-repede-înainte, motiv pentru care astăzi suntem în postura de a avea dificultăți majore de aplicare și de conformare la actul normativ. Cel mai mare interes public a fost interdicția inserată cf Legii 107/2024, în localitățile în care există populație mai mică de 15.000 de locuitori. Acesta a fost doar vârful icebergului.
Dificultățile le-ați constatat deja. Norma nu cuprinde dispoziții tranzitorii, a intrat în vigoare la doar 10 zile după aprobarea actului normativ și publicarea în Monitorul Oficial. A creat dificultăți incredibile pentru conformare. Prima dintre sarcini a fost să determinăm maniera de aplicare, faptul că această problematică a fost una deosebită este neîndoielnic evidențiată de faptul că inclusiv autoritatea a avut o atitudine oscilantă, pentru că, într-o primă fază, înțelegerea a fost în sensul în care noua reglementare nu afectează autorizațiile în vigoare la momentul emiterii actului normativ, pentru ca în prima zi de aplicare a dispozițiilor legii, această instrucțiune să fie modificată în sens cu totul și cu totul contrar.
Această situație, împreună cu multe alte situații au creat și continuă să creeze dificultăți la nivelul industriei, în sensul în care nu se poate determina într-un mod clar și precis care a fost intenția legiuitorului, există o discrepanță foarte mare între documentele de fundamentare și maniera în care actul normativ a fost până la urmă adoptat, în sensul în care, dacă actul normativ este justificat exclusiv de creșterea veniturilor bugetare, atunci nu ar trebui să se refere la limitarea operațiunilor sau la instituirea unor obligații suplimentare de conformare.
Înțeleg nevoia de a reforma actul normativ, ceea ce nu înțeleg este lipsa de consultare, de coerență a legiuitorului, motiv pentru care sper ca acesta va fi în continuare punctul culminant și că nu vor urma și alte acte normative adoptate în aceeași manieră”, a spus Teodora Luca.
