În cadrul dezbaterii „Piața de jocuri de noroc din România, între reglementare, suprareglementare și interdicție”, organizate de Juridice.ro, cu sprijinul FEDBET, Alexandru Domșa, avocat, colaborator al catedrei de Drept Constituțional de la Facultatea de Drept, Universitatea București, a subliniat rolul esențial al normelor de tehnică legislativă în crearea unui cadru legal stabil și echitabil pentru domeniul jocurilor de noroc din România. Domșa a dat drept exemplu decizia Curții Constituționale nr. 78/2021, Curtea fiind de părere că anumite norme care aveau ca obiect modificarea normelor de tehnică legislativă din această lege nu respectau normele de tehnică legislativă, încălcând art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și la principiul legalității.
Avocatul Alexandru Domșa a precizat că, în privința normelor de tehnică legislativă, trebuie să fie avute în vedere trei etape importante, și anume: fundamentarea actelor normative, redactarea propriu-zisă a actelor normative și asigurarea publicității acestora.
„Rolul normelor de tehnică legislativă este acela de a asigura calitatea întregului sistem normativ, din păcate acestea sunt deseori nesocotite si cred că cel mai sugestiv exemplu îl putem identifica în jurisprudenta Curtii Constituționale, în Decizia nr. 78/2021 în care Curtea a constatat că anumite norme juridice, care aveau ca obiect tocmai modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă nu respectau normele de tehnică legislativa, încălcând astfel articolul 1 alin 5 si alin 3 din Constitutie, adica principiul legalității și statului de drept.
În ceea ce privește prima etapă, principala deficiență a actelor normative constă în lipsa fundamentării temeinice impusă de legea nr. 24/2000. Pentru ca fundamentarea să fie temeinică, trebuie să se raporteze la contextul economic, contextul social, politica legislativă a statului român, la tratatele internaționale la care s-a angajat statul român să le respecte și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Altfel, se vor crea frustrări și putem ajunge în situația răzvrătirii destinatarilor normelor juridice dacă nu înțeleg sensul normei respective, nu înțeleg ce nevoie socială soluționează sau satisface norma juridică.
Spre exemplu, în privința jocurilor de noroc, pentru ca acestea să fie înțelese, este necesară fie cunoașterea în profunzime a acestora, fie consultarea specialiștilor din acest domeniu, deoarece, pe de o parte, ei sunt cei ce cunosc implicațiile normelor juridice și, pe de altă parte, ei sunt destinatarii normelor juridice din acest domeniu.
În ceea ce privește a doua etapă, frecventele deficiențe pornesc de la folosirea unor termeni cu sens ambiguu până la trimiterea eronată la alte articole din acte normative. În ceea ce privește industria jocurilor de noroc, principalul impediment constă în lipsa normelor tranzitorii. Legea nr. 24/2000 impune obligația ca, în cazul în care un raport juridic născut sub imperiul legii vechi nu își produce toate efectele până la adoptarea unei noi reglementări, să fie reglementată această situație prin anumite norme de tehnică legislativă. Acestea au rolul de a asigura stabilitatea întregului sistem normativ și protejează principiul securității juridice. Curtea ne spune că o modificare a legislației nu trebuie să fie una bruscă, abruptă, ea trebuie să fie una lină, să dea posibilitatea destinatarului normelor juridice să-și conformeze conduita celei prescrise de norma juridică nouă. Iar acest lucru lipsește cu desăvârșire; lipsește și pentru că, în procedura parlamentară, consultarea publică a specialiștilor se realizează, de cele mai multe ori, ca urmare a unei cutume parlamentare și cred că ar fi foarte benefică o procedură care să se aplice unitar la nivelul comisiilor parlamentare pentru consultarea specialiștilor din domeniu.”
„În ceea ce privește a treia etapă, principalele probleme sunt mai degrabă erori materiale ce au apărut ca urmare a neatenției legiuitorului. Un exemplu în acest caz, menționat de avocat, ar fi reglementarea unor norme metodologice care intră în vigoare înainte de adoptarea normei pe care o pun în aplicare”, a spus av. Alexandru Domșa.
