Având în vedere datele prezentate în rubrica IQ Financiar din cadrul Observator, Antena 1, pentru corecta informare a publicului, FEDBET – Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc face următoarele precizări:
1. Veniturile încasate de către operatorii din domeniul jocurilor de noroc nu pot fi verificate prin analizarea încasărilor pe care le au persoanele juridice care au COD CAEN 9200. Activitatea jocurilor de noroc este reglementată prin OUG nr. 77/2009, existând mai multe tipuri de activități care se realizează prin acest cod CAEN (organizatori clasa I – organizare și exploatare, organizatori clasa a II-a – producție și alte operațiuni). În emisiunea la care facem referire s-a prezentat o informație eronată, respectiv aceea că toate încasările ar fi rezultatul activității desfășurate de operatorii clasa I, adică organizatorii de jocuri de noroc. În realitate, acele venituri sunt rezultate și de la entități cu activitate conexă jocurilor de noroc, cum ar fi procesatori de plăți, dezvoltatori software, sau de la vânzarea mijloacelor de producție, care nu pot fi achiziționate de către clienți/jucători, acestea fiind achiziționate de către operatorii clasa I.
2. Mai mult, veniturile (la care moderatorul face referire) pe care le încasează operatorii clasa I (organizatorii de jocuri de noroc) nu se identifică prin raportarea intrărilor, așa cum în mod eronat este prezentat. Calculul veniturilor se face prin indicatorul GGR, element de notorietate și specific în industria jocurilor de noroc, definit în art.1^1(1) din OUG 77 . “Gross Gaming Revenue” reprezintă venitul brut din jocuri de noroc. GGR este o măsură folosită pentru a calcula veniturile brute generate de un operator de jocuri de noroc după plata câștigurilor către jucători. Formula este simplă: GGR = Totalul pariurilor plasate − Totalul câștigurilor plătite. Practic, atunci când un jucător introduce o miză de 10 lei într-un mijloc de joc, pe care apoi o multiplică de 100 de ori și ulterior pierde suma, în realitate, acesta nu a pierdut 1.000 de lei, ci doar suma efectiv introdusă în mijlocul de joc (10 lei, în exemplul dat). Iar dacă nu pierde întreaga sumă multiplicată, poate recupera suma jucată sau poate obține un venit suplimentar, in ambele cazuri suma transferată este impozitată prin stopaj la sursă. Orice sumă obține jucătorul și o retrage, mai mare decât cei 10 lei introduși în joc, reprezintă câștigul jucătorului. De exemplu, dacă din rulajul de 1000 lei, jucatorul ajunge să retragă 25 lei, acesta înregistrează un câștig de 15 lei, iar operatorul efectuează o plată de 15 lei, nu înregistrează un venit de 1000 lei, cum în mod greșit s-a prezentat. Faptul că în emisiune a fost prezentată valoarea acestor rulaje ale jocului generează o vădită inducere în eroare a publicului, cu scopul de a crea o percepție falsă despre veniturile industriei de jocuri de noroc. Este adevărat că statul este cel care câștigă din multiplicarea sumelor de bani, fiind raportat câștigul și impozitat ca atare, motiv pentru care datele reale se găsesc la Ministerul de Finanțe, însă acestea nu reprezintă transfer de capital de la consumator, la organizator, așa cum a fost prezentat. Pentru o corectă informare a publicului este necesar ca într-o emisiune cu profil economic, coordonată de o persoană a cărei pregătire nu poate fi pusă la îndoială, să nu mai existe asemenea omisiuni.
3. Industria jocurilor de noroc face parte din domeniile rezervate monopolului de stat. Prin urmare, statul poate exploata direct această activitate (în România, prin Loteria Română) sau o poate face alături de operatori privați, prin acordarea de licențe și autorizații. Statul este principalul beneficiar al acestui model de exploatare.
4. Industria jocurilor de noroc contribuie la bugetul de stat, prin taxarea tuturor tipurilor de jocuri de noroc, din care mai jos câteva exemple:
a. Taxă de licență:
• Slot-machines – 150.000 Euro
• Pariuri cotă fixă landbased -200.000 de euro/an
• Pariuri la distanță (online) – 300.000 de euro/an
• Casino la distanță (online) – 300.000 de euro/an
b. Taxă de autorizare:
• Slot-machines – 5.300 de euro/mijloc de joc/an
• Pariuri cotă fixă landbased – 21% din veniturile realizate la nivelul organizatorului, așa cum sunt definite, efectuată lunar dar nu mai puțin de 200.000 euro anticipat
• Pariuri la distanță (online) – 21% din veniturile realizate la nivelul organizatorului, așa cum sunt definite, efectuată lunar, dar nu mai puțin de 400.000 de euro anticipat
• Casino la distanță (online) – 21% din veniturile realizate nivelul organizatorului, așa cum sunt definite, efectuată lunar, dar nu mai putin de 400.000 de euro anticipat
c. Taxă de viciu (500 de euro pentru fiecare mijloc de joc) – sume în baza cărora statul trebuie să pună la punct o strategie de prevenire și tratare a adicției la jocuri de noroc și să o pună în practică – constant, riguros, metodic.
d. Taxă de joc responsabil cu care statul este obligat să facă programe pentru prevenirea și combaterea dependenței de jocuri de noroc, programe pe care nu le face:
• Slot-machines – 300 de euro/mijloc de joc/an (2024) și 500 de euro/mijloc de joc/an (2025)
• Pariuri cotă fixă landbased – 200.000 euro/an
• Pariuri la distanță (online) – 500.000 euro/an
• Casino la distanță (online) – 500.000 euro/an
e. Impozit pe câștigurile jucătorilor:
• 3% până în 10.000 lei inclusiv
• 300 lei + 20% pentru ceea ce depășește 10.000 lei
• 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește 66.750 lei
f. Taxă de publicitate – 5% din valoarea contractelor de publicitate
g. Mai mult, din veniturile realizate, se transmit părți procentuale către Fondul Cultural Național, în vreme ce o parte procentuală din taxe este virată către C.O.S.R. și Comitetul Național Paralimpic.
h. Un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc este direcţionat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea şi susţinerea industriei cinematografice. Suma se virează Fondului cinematografic de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent şi nu se supune regularizării conform prevederilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare
i. La toate aceste taxe specifice, se adaugă taxele nespecifice pe care trebuie să le plătească orice societate comercială (contribuții sociale, impozit pe profit, impozit pe dividende, TVA, impozit pe chirii, etc). Impactul pe orizontală al industriei de jocuri de noroc, este evaluat în prezent la aproximativ 3 miliarde de euro/anual.
5. Industria jocurilor de noroc are cel mai mare grad de colectare la bugetul de stat dintre toate industriile, având un procent de 98%, mult peste media națională de aproximativ 50%. Acest lucru este datorat faptului că taxarea se face înainte de a desfășura activitatea și, totodată, fiind acoperit riscul de insolvență, prin introducerea unor garanții, după cum urmează:
• Slot-machines – 1.000.000 euro (pentru anul 2025)
• Pariuri în cotă fixă landbased – 1.000.000 euro
• Pariuri la distanță (online) – 2.000.000 euro
• Casino la distanță (online) – 5.000.000 euro
a. Industria de jocuri de noroc, prin FEDBET și-a exprimat mereu poziția în sensul realizării unor studii sociale și economice din care să reiasă:
• Dimensiunea pieței de jocuri de noroc conform tipurilor și accesului la joc și impactul economic pe care aceasta îl are;
• Repartizarea teritorială a industriei de jocuri de noroc, în funcție de tipul de locație specializată;
• Dimensiunea pieței de jocuri de noroc conform tipurilor și accesului la joc și impactul economic pe care aceasta îl are;
• Repartizarea teritorială a industriei de jocuri de noroc, în funcție de tipul de locație specializată;
• Nivelul de dependență asociat jocurilor de noroc, în general, cât și pentru fiecare tip de joc;
• Numărul de persoane care joacă jocuri de noroc, dar care nu au o dependență;
• Numărul de angajați direct și indirect al organizatorilor de jocuri de noroc;
• Nivelul veniturilor jucătorilor, precum și suma alocată pentru jocuri de noroc din venitul lunar;
• Numărul de cereri verificate și validate de către ONJN privind persoanele autoexcluse, raportat la perioada pentru care acestea s-au autoexclus.
b. Industria de jocuri de noroc, prin FEDBET și-a exprimat mereu poziția în sensul realizării unui studiu prin care să fie identificare măsurile tehnologice care pot fi luate astfel încât, să fie combătută piața neagră, aflată în continuă ascensiune, atât în ceea ce privește jocurile la distanță, cât și cele landbased.
c. Sumele necesare acestor studii există deja în bugetul statului, prin taxa de joc responsabil (peste 40 de milioane de euro colectați doar în anul 2024), taxă ce are destinația clar definită în OUG 77/2009. Mai mult, pentru obiectivitatea acestor studii, industria a militat pentru ca acestea să fie făcute de către ONJN, însă, observând lipsa de acțiune a statului și atacurile constante la care este supusă industria, vom fi nevoiți să facem demersurile necesare pentru realizarea acestor studii, cu riscul de a fi contestate ulterior.
d. Industria a tras constant un semnal de alarmă cu privire la lipsa de reacție a statului privind programele de educare a persoanelor, cât și a celor de tratare și asistență a persoanelor vulnerabile care au probleme cu dependența asociată jocurilor de noroc. În acest sens, din taxa de viciu, în ultimii 10 ani, s-au colectat peste 200 de milioane de euro. Mai mult, prin nou introdusa taxă pentru joc responsabil, doar în anul 2024 s-au colectat peste 40 de milioane de euro. Din aceste sume de bani, industria consideră imperios necesar ca statul să își îndeplinească obligațiile stabilite prin lege și să realizeze studiile necesare corectei dimensionări a acestui domeniu de activitate si a subiectelor conexe, atât din punct de vedere calitativ cât și din punct de vedere cantitativ, să realizeze programe de educare, linii de asistență, centre de tratare a dependenței de jocuri de noroc, cu o posibilă extindere pentru tratarea persoanelor ce au dezvoltat alte dependențe (droguri, alcool, tutun, etc).
e. Menționăm că industria jocurilor de noroc este singura industrie care contribuie prin taxare pentru astfel de fonduri și în lipsa acțiunilor statului, aceasta a contribuit suplimentar la singura entitate care a dezvoltat programe pentru asistența persoanelor care se confruntă cu dependența asociată jocurilor de noroc, Asociația Joc Responsabil.
f. Industria jocurilor de noroc a susținut întărirea capacității de control a organelor statului, a militat pentru un mediu bine reglementat și consideră că orice modificare legislativă trebuie să vină doar în urma unei consultări cu specialiștii, având la bază și o imagine obiectivă, reflectată de pe urma unor studii ca cele la care am făcut referire. Doar în această manieră pot fi identificate măsurile cele mai potrivite astfel încât să fie diminuat riscul transferului acestui business în piața nereglementată care este deja într-o ascensiune îngrijorătoare.
